Lumea virtuală e plină de zmei. În spatele unui id, la adăpostul ecranului, mulți au păreri radicale, înjură, urăsc așa cum în lumea reală nu pot sau nu-și permit. Cumva, Facebookul absoarbe o energie care, altfel, ar umbla liberă pe străzi. Același Facebook are și părțile lui bune. Ne-am regăsit colegii de școală, ne inspirăm din vacanțele altora, o bună parte din timpul nostru e acolo. Prea mult, poate. E love-hate. Citesc că, în curând, va fi introdus butonul de “unlike”. Încă un instrument la îndemâna haterilor, pentru care probabil va va deveni acțiunea preferată. Chiar așa, cum se vor mai cumpăra like-uri? Nu vin la pachet cu fratele “unlike”?

Judecând după ce văd, pentru mulți granița între ură și “unlike” va fi extrem de fină. Inexistentă chiar. N-ar fi exclus să apară și butonul ”hate”. E multă patimă pe Facebook. Acolo iubim, acolo urâm, acolo ne certăm. Totul e să nu ajungem să ne trăim viețile pe Facebook…