De vreun an, tot am dilema asta. Daca sa revin la jucaria asta sau nu. Pe cel vechi, l-am facut intr-o doara, intr-o noapte de nesomn, iar vreme de vreo trei ani, mi-a fost bun prieten. Ajunsesem sa scriu zilnic, povesti care-mi placeau sau care ma revoltau, dar si lucruri banale. M-am oprit, in momentul in care scrierile mele devenisera stiri de presa tabloida. E drept ca nici nu eram pregatita pentru asta. Si nici pentru hateri. Intre timp, am invatat care sunt lucurile de care sa-mi pese si mi-am vindecat, cred eu, vulnerabilitatile. Le multumesc tuturor celor care m-au tot intrebat, in anii astia, de ce mi-am inchis blogul. Sper sa-i regasesc si aici :) si gata! Sa-i dam drumul!